Acum, ca sunt la sute bune de kilometri de Bucuresti, am inceput sa-i simt lipsa. Am realizat, punand distanta asta intre noi, ca eu chiar iubesc orasul ala atat de agitat si fara logica pentru majoritatea celor din Occident. Si totusi, la fel ca mine, toti cei care descopera Bucurestiul, ajung sa-l iubeasca in nebunia lui.

Nostalgia – Book Cover Tee available on Molecule-F, Andra Andreescu trousers, Zara shirt, Converse sneakers, Pellini coat

Mi-a luat ani buni sa-l inteleg (OK, exagerez cu intelegerea asta, cred ca mai am de asteptat inca niste…ani pana atunci), dar acum il privesc cu alti ochi. Crescut intr-un orasel din Ardeal cu origini sasesti, mandru de istoria sa de sute si sute de ani, Bucurestiul imi parea intotdeauna ca fiind cea mai exotica destinatie a copilariei mele.
Magazinul Victoria, cu alte 50 de magazine intransul era comparabil cu Wonderland, daca nu cu ceva si mai spectaculos. Intercontinentalul era mult mai mare si mai frumos decat orice bloc vazusem eu vreodata, iar in plus, acolo se gaseau niste prajituri cum nu am mai gustat nicaieri. Evident ca la fiecare vizita in capitala ii tocam pe ai mei la cap ca vreau neaaparat prajiturile verzi cu ciocolata. Si profiterol. Ah, ce bun eraaaaa!
Oricum, dupa ce am crescut, am inceput sa invat Bucurestiul si sa-l iubesc din carti. Din nuvelele lui Eliade mai ales. Imi imaginandam cum voi ajunge pe Strada Mantuleasa intr-o buna zi si acolo voi lua parte la niste intamplari fantastice. Apoi am fost o vreme Adolescent miop alaturi de Eliade, pana cand am dat de “Nostalgia”. Cartea lui Cartarescu de care m-am indragostit de la prima pagina. Pentru ca era vorba despre un alt Bucuresti, mult mai real si mai palpabil, mai apropiat de ce vazusem eu in incursiunile mele, insa la fel de fantastic si fascinant. Cu personaje misterioase, cu vise incalcite la fel ca strazile orasului, cu iubiri prea putin impartasite. Dar totusi cu foarte multa dragoste. Si foarte viu.
Un Bucuresti de care acum mi s-a facut dor.
Stiu, sunt un nostalgic.

Acum ma intelegeti de ce atunci cand draga de Noemi de la Placerile lui Noe m-a invitat sa iau parte la proiectul Book Cover Tee IV am fost sigur ca asta va fi coperta. Nu avea cum sa fie alta. Si asa a fost, am ales impreuna cu prietena mea, Cristina Stanciulescu, “Nostalgia”. Cartea lui Cartarescu ce m-a urmat si dupa mutarea mea in Bucuresti, la zece ani dupa ce o citisem pentru prima data.
Liviu Mihai, un prieten si pictor talentat, a facut superba grafica si astfel Coperta a iesit la iveala pe bluzele realizate dupa tiparul “Le Petit Indigent:”de catre talentalul Razvan Firea. Le gasiti de cumparat pe Molecule-F. Sper sa va place povestea Ruletistului, ilustrata pe coperta. Povestea celui mai norocos om din lume.

Arrivederci!

Photography: Catalin Opritescu – Lightaholic
Hair Style: Robert Both Studio 
 

Share: